Studii istorice obiective au demonstrat din punct de vedere lingvistic etnografic si statistico- demografic faptul ca ceangaii, in mare parte, sunt romani originari din secuime, emigrati masiv in secolul al XVIII-lea mai ales datorita puternicelor opresiuni sociale si nationale la care ereau supusi. Iata ca o sursa documentara de epoca, recent descoperita, confirma in mod indubitabil aceste adevaruri istorice. Pentru prima data documentele de arhiva vin sa arunce o lumina clara asupra nei probleme care a starnit si starneste vii controverse, mai mult unii reprezentanti ai maghiarimii incearca sa-I declare pe ceangai drept drept maghiari, facand presiuni pe la toate forurile interne si internationale pentru a-I maghiariza. S-ar produce astfel una din cele mai mari agresiuni asupra identitatii nationale a romanilor care ,,au fugit la romani” acum doua secole si mai bine, pentru a scapa de secuizare si de o presiune sociala.

     Despre ce este vorba in documentul recent descoperit ?

     In 1772 se facea ,,Conscriptio Jobbagionum Incliti Sedis Siculicalis Kaszon in Moldaviam sub moderno Turcico bello profugientium…deci o conscriptie a iobagilor din scaunul secuiesc Casin, fugiti in Moldova cu prilejul razboiului turcesc de atunci.Profitand deci de tulburarile razboiului ruso-turc, iobagii romani au trecut muntii la fratii lor romani de dincolo. Conscripta este nominala, mentionandu-se satul din care au fugit si localitatea din Moldova in care s-au stabilit Aflam astfel ca din Imper, scaunul Casin (azi-sat al comunei Plaiesii de Jos, jud.Harghita) au emigrat in perioada 1768-1772 un numar de 18 capi de familie in Bogdana, Darmanesti, Tazlau Mare (La Tazlau Csel Mare), Sarata (Soosfalu) - Valea Calugarului (In Kaluger patak), Berzunti (Berzuncz) – localitati din jurul Bacaului. Pe acesti capi de familie ii cheama: Coman Barsan (Koman Berszan), Mihai Pintilie (Pintyilie), Gligoras Pintilie (Pintyilie Gligoras),

Todor Hossu (Hoszszu Thodor). Stefan Cojoc (Stephen Kosok) Clemente Cojoc, Andrei Cojoc Vasile Cojoc etc. Unii au nume maghiarizate cum este de exemplu Simon Bogos alias Posztuj. Cercetand matricole de stare civila ale parohiei romane Greco- catolice din Imper, aflatoare la Arhivele Statului filiala harghita, perioada; sfarsitul secolului al XVIII-lea inceputul secolului al XIX-lea am gasit printre nume de greco- catolici romani ai acestei parohii si pe acela de Posturi, alaturi de alte nume de familie ca: Stefan, Stan, Cojoc, Craciun, Radu, Simion,Todoran, Vancea etc.

     De asemenea numele maghiarizat Karacson (al unui iobag fugit in Darmanesti), este atestat deci in matricola parohiei romane greco- catolice din Imper de la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

     Din Iacobeni, sat de asemenea din scaunul Casin (azi sat al comunei Plaiesti de Jos, jud.Harghita), au fugit in Moldova in perioada 1768-1772 un numar de 13 capi de familie romani,foarte probabil si acestia cu sotiile si copiii,cum se obisnuia atunci.Ei s-au stabilit in Bogdana, pe langa  manastire (in Bogdana, penes Clausrum) Sarata (Soofalu). Doftana Tazlau Sarat (La Tazlou csel Szerat), sau pur si simplu, in tinutul Bacaului”, (in Czinutu Bakoului) - cum se spune intr-o frumoasa limba romaneasca in textul documentului pentru unii precizandu-se ca langa satul Roznov (in Czinutu Bakoului circa Pagum Rosznov) Pe iobagii plecati ii cheama: Nicolae Radul, Ioan Radul senior, Ioan Radul junior, Mihai Radul, George Stirbet (Sztirbetz Gyorgye) Moise Stirbet, Gheorghe Radul, Lungu Stan (Sztan Lungu) Iuan Drabant, Mihai Maresan (probabil Muresan), Iuon Rotare, Stefan Mehele si Chiruta Gurzan (Gurzan Tyirucza) Numele de familie Radul mai este atestat la inceputul secolului al XVIII-lea in matricolele de stare civila ale parohiei greco-catolice din Iacobeni aflatoare la Arhivele Statului, filiala Harghita. Din alte localitati ale scaunului Casin (sau probabil tot din cele sus-enuntate deoarece nu sunt precizate decat numele stapanilor de mosie ai iobagilor fugiti), au plecat in Moldova, tot atunci conform conscriptiei, alti 17 capi de familie, in Darmanesti Sarata, Valea Tiganului (Cziganpatak) sau in localitati neprecizate. Ei au nume de familie Todoran (Thodoran) Nitu (Niczui), Tobac (Tobak) Pinte (Pinti) Pop Gabor, Olah (Romanul) etc. Conform matricolelor de stare civila parohiale romanesti Greco-catolice de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea aceste nume se gasesc in: Imper (Todoran, Pinte, Pop, Gabor, Olah) Casinul Mare (Todoran), Iacobeni (Todoran, Tubac, Nicu, Olah),Uifalau azi Casinul Mare (Pinte) Lazarea (Olah, Gabor) - localitati din actualul judet Harghita. 

      Coroborat cu matricolele de stare civila ale parohiilor greco- catolice romanesti din sate ale fostului scaun Casin, documentul de exceptionala insemnatate istorica sus-mentionat, aflator in Arhivele Statului, filiala judeteana Cluj aduce dovezi de necontestat asupra originii romanesti a ceangailor din Moldova, in special a celor din jurul Bacaului. Este un argument in plus in favoarea respectarii dreptului acestor oameni de a fi ceea ce au fost dintotdeauna stramosii lor, pentru ca identitatea etnica romaneasca este dovedita de asta data si de documente.