La incheierea lucrarilor Universitatii de Vara de la Izvoru Muresului, editia a VII-a, desfasurate in perioada 19-25 iulie 2004, cei aproximativ 130 de participanti subscriu urmatoarei rezolutii:

In urma dezbaterilor desfasurate pe parcursul editiei de anul acesta, conferentiarii si cursantii au constatat urmatoarele:
 

• Comunitatile autohtone romanesti din jurul frontierelor Romaniei si din Balcani sunt supuse unui proces agresiv de asimilare, unele dintre acestea nebeneficiind de drepturile impuse de standardele europene pentru minoritatilor nationale.
• Romanii din judetele Covasna si Harghita sunt expusi sistematic unui proces continuu si sustinut de deznationalizare, datorita politicii autoritatilor locale, neschimbate de 14 ani de zile.
• Romanii de confesiune romano-catolica din Bacau, Iasi si Neamt sunt supusi unui proces de maghiarizare prin care numeroase familii de romani sunt determinate prin mijloace diverse sa-si schimbe identitatea. Acest lucru se face cu complicitatea unor politicieni care impun autoritatilor locale deschiderea de clase cu predare in limba maghiara cu toate ca 98 % dintre romano-catolicii din aceste judete se declara romani.
  

Ca urmare, organizatorii Universitatii de Vara de la Izvoru Muresului inainteaza autoritatilor publice centrale si locale, partidelor politice, societatii civile, precum si mass-media urmatorul pachet de propuneri:

1. Pentru romanii de pretutindeni:
   
   

• implicarea financiara mai sustinuta a statului roman in finantarea activitatilor de lobby propuse de diaspora romana; (Guvern, Presedintie, MIE, ASG)
• crearea si institutionalizarea unei structuri (Consiliu Consultativ) format din reprezentanti activi ai asociatiilor romanesti din jurul frontierelor, Balcani si occident; (Guvern)
• instituirea unui regim de acordare a vizelor pentru Romania, cu scutire de orice taxa, pentru cetatenii de etnie romana din statele invecinate, care se deplaseaza la manifestari culturale, artistice, simpozioane, discutii, manifestari sportive, si la studii (precum si a parintilor acestora); (Guvern, MAE, Min. Adm. si Internelor)
• consultarea si includerea reprezentantilor minoritatilor nationale romanesti din vecinatatea Romaniei in cadrul negocierilor bilaterale pe teme de interes major; (Guvern)
• identificarea mecanismelor necesare prin care sa fie aplicat principiul reciprocitatii in materie de respectarea drepturilor minoritatilor nationale de pe teritoriul statelor vecine Romaniei; (Guvern, DRP, MAE)
• marirea numarului de burse acordate tinerilor etnici romani din tarile vecine si a cuantumului acestora; (MEC)
• antrenarea studentilor de etnie romana, bursieri ai statului roman, in derularea unor proiecte comune care sa faciliteze o cat mai buna relationare a acestora cu comunitatile romanesti ai caror membri sunt; (MEC)
• facilitarea acordarii cetateniei romane, prin simplificarea procedurilor si a timpului de obtinere a ei, acelora care dovedesc implicarea in activitatile de promovare a identitatii nationale, in comunitatile sau pentru comunitatile din care provin; propunem amendarea legii cu un articol in acest sens, conform legislatiilor tuturor statelor vecine Romaniei; (Justitie, Administratie, Presedintie, Parlament, Guvern)
• stabilirea de parteneriate cu institute de monitorizare europene prin care sa se urmareasca respectarea drepturilor comunitatilor romanesti din vecinatatea Romaniei; (international)
• intensificarea eforturilor diplomatice de sustinere a recunoasterii romanilor din statele vecine ca minoritati nationale, conform principiilor de reciprocitate; constituirea de comisii mixte formate si din reprezentatii societatii academice si civile care sa sustina respectivele demersuri;
• parteneriat intre Biserica si societatea civila in vederea dezvoltarii de proiecte concrete in favoarea romanilor de pretutindeni; (Patriarhie)
• rezolvarea proiectelor depuse pentru finantare la DRP si care inca nu sunt solutionate;
• sustinerea presei de limba romana, in special a celei din comunitatile romanesti din jurul frontierelor;
• accelerarea proiectului de infiintare a Caselor Limbii si Culturii Romane la Cernauti, Vidin si Zaicear, Skopje, Jula si Tirana;
• emiterea unor timbre filatelice, in parteneriat cu Posta Romana, cu porturile populare ale romanilor din jurul frontierelor, iar un procent colectat, sa fie distribuit catre proiectele comunitatilor romanesti derulate prin Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni; (Posta Romana)
• participantii la aceasta editie sustin demersurile diplomatice ale statului roman pentru impiedicarea distrugerii sistemului ecologic din Delta Dunarii prin proiectul ucrainean de construire a Canalului Bistroe. In acest sens, participantii au semnat campania de protest initiata de ziarul „Ziua", precum si campania initiata de Consiliul Mondial Roman privind scolile romanesti din Transnistria inchise abuziv de regimul Smirnov;
• deschiderea de consulate romanesti, cu precadere in zonele locuite de romani, pentru facilitarea serviciilor consulare (Bor, Varset, Reni, Ismail, Cahul, Vidin si Bitola);
• depolitizarea relatiei cu romanii din Diaspora si din jurul frontierelor. Problematica expusa de participanti nu tine de rezolvarea cu strictete numai de clasa politica actuala, ci tine de o strategie de lunga durata ce poate viza si alte formatiuni politice, deci prin urmare, punerea mai presus de politic a problemelor romanilor de pretutindeni.
• crearea unei structuri unice in cadrul Guvernului care sa gestioneze relatia cu romanii de pretutindeni. Lipsa de comunicare intre structurile ministerelor se simte si din afara frontierelor.
• Deplasarea cat mai frecventa a oamenilor politici din Romania in calitate neoficiala, la diferite manifestari culturale ale comunitatilor romanesti din jur;
• sustinerea unor cercetari interdisciplinare in cadrul comunitatilor romanesti din jur si din Balcani;
• infiintarea de catre televiziunea nationala publica a unor subredactii in Cernauti, Vidin, Varset, Chisinau si Zajecear; introducerea in grila de programe a unor emisiuni al caror subiect il constituie romanii din jurul tarii si Balcani;
• sustinerea si infiintarea unor posturi de radio si televiziune in cadrul comunitatilor romanesti si aromanesti semnificative ca numar (Cernauti, Vidin, Bor, Bitola, Tirana);
• adoptarea, in regim de urgenta, a Legii romanilor de pretutindeni si stipularea in lege a departamentelor, inclusiv a unui departament pentru tineret condus de tineri.

1. Pentru romanii din Covasna si Harghita:
   
   

• consolidarea statutului limbii romane ca limba de stat pe teritoriul Romaniei;
• reluarea infiintarii Universitatii romanesti din Toplita, cu sectii de romana, istorie si geografie, ca unica forma de invatamant superior din judetul Harghita;
• crearea unei file de buget, din bugetul de stat, pentru sprijinirea societatii civile si a presei din cele doua judete;
• asigurarea reprezentarii la nivel de administratie locala a comunitatii romanesti fara a i se conditiona aceasta de cunoasterea limbii maghiare in judetele Harghita si Covasna;
• elaborarea unei strategii unitare si coerente pentru romanii din Covasna si Harghita, comunitate numeric inferioara, care sa vizeze pastrarea identitatii lor nationale si promovarea drepturilor ce le revin in propria lor tara;
• derularea unor programe de cercetare sociologica prin care sa se monitorizeze mass-media maghiara din sudul Transilvaniei, precum si specificul relatiilor romano-maghiare;
• sustinerea proiectelor culturale ale institutiilor culturale ale romanilor din judetele Harghita si Covasna (muzeu, teatru, ansambluri folclorice etc);
• stoparea si impiedicarea tendintelor de obtinere a autonomiei pe criterii etnice, acestea fiind manifestari contrare standardelor europene;
• crearea unui program de investitii romanesti in judetele Harghita si Covasna.

Pentru romano-catolicii din judetele Bacau, Iasi si Neamt:

• stimularea investitiilor economice in satele locuite de romano-catolicii din judetele Bacau, Iasi si Neamt;
• elaborarea unei strategii prin care sa fie derulate proiecte in beneficiul romano-catolicilor din Bacau, Iasi si Neamt, in vederea stoparii maghiarizarii acestora de catre asociatii ungare;
• Finantarea Asociatiei Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Martinas", a publicatiilor si a activitatilor acesteia, ca unica forma de contracarare a pericolului deznationalizarii romano-catolicilor din aceste judete;
• monitorizarea modului in care se deruleaza activitatile asociatiilor maghiare pe teritoriul satelor locuite de romano-catolici din Bacau, Iasi si Neamt.

Participantii au luat act de lipsa reflectarii problematicilor romanilor din Harghita si Covasna, precum si de dezinteresul manifestat de catre televiziunea publica nationala fata problemele dezbatute in cadrul lucrarilor Universitatii de Vara Izvoru Muresului si cer demiterea responsabililor din TVR, care se fac vinovati de acest lucru.

Semneaza:

Din afara frontierelor:

Reprezentanti ai asociatiilor comunitatilor romanesti din: Basarabia, Ucraina, Ungaria, Serbia-Muntenegru, Bulgaria, Olanda, SUA, Germania, Italia, Australia;

Din Romania:

Centrul European de Studii Covasna-Harghita,

Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni,

Asociatia Romano-Catolicilor „Dumitru Martinas"

Asociatia Romanilor din Odorheiul Secuiesc

Asociatia Comunitara a Romanilor din Miercurea Ciuc

Rezolutia a fost transmisa catre:

Patriarhia Ortodoxa Romana

Arhiepiscopia Romano Catolica

Presedintele Romaniei

Parlamentul Romaniei

Primul Ministru al Romaniei

Guvernul Romaniei (ministerelor de resort)

Presedintii partidelor politice: PSD, PNL, PD, PRM, PUR